PROIECT
DIDACTIC
PROFESOR: JOITA MARIA - MAGDALENA
DATA: 14.01.2015
CLASA: a VIII-a A
OBIECTUL: Algebră
SUBIECTUL: Graficul
unei funcţii. Funcţii definite pe mulţimi finite.
TIPUL LECŢIEI: Însuşire de noi cunoştinţe
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a)
Obiective cognitive :
După parcurgerea lecţiei elevul va fi
capabil:
-
Să cunoască definiţia graficului unei funcţii;
-
Să reprezinte geometric graficul unei funcţii cu
domeniu finit;
-
Să decidă dacă un punct de coordonate date
aparţine graficului unei funcţii;
-
Să interpreteze grafice de funcţii şi alte tipuri
de reprezentări grafice.
b) Obiective
afective :
-
să participe cu plăcere si interes la toate activitătile propuse;
-
să manifeste curiozitate si creativitate în rezolvarea sarcinilor
propuse;
-
să păstreze atentia trează, timp suficient pentru atingerea
obiectivelor stabilite.
STRATEGIA DIDACTICĂ
a)
Metode şi procedee:
conversaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, lucrul cu manualul şi
culegerea, fişa de lucru;
b)
Forme de organizare a activităţii elevilor: în
cadrul lecţiei se va folosi activitatea frontală combinată cu activitatea la
tablă a elevilor;
c)
Resurse: capacităţile de învăţare ale
elevilor, cunoştinţele însuşite anterior de către elevi despre sisteme de axe
ortogonale şi funcţii;
d)
Bibliografie:
-
M. Singher, C.
Voica, C. Voica: „Manual pentru clasa a VIII-a”, Editura
Sigma;
-
C. Savu, G. Caba, E. Teodorescu, D. Popoiu: “Manual
pentru clasa a VIII-a” Editura Teora;
-
A. Negrilă, M. Negrilă: “Mate 2000+9/10”, partea
I, clasa a VIII-a, Editura Paralela 45, 2009.
-
F. Banu şi alţii: „Modele de teste pentru
criteriile de notare-clasa a VIII-a”, Editura Sigma, 2009;
-
M. Fianu şi alţii: „Matematică-Evaluarea
Naţională”, Editura Paralela 45, 2009.
DESFĂŞURAREA ACTIVITATII
|
Nr.
crt.
|
Evenimentele
lecţiei
|
Activitatea profesorului
|
Activitatea elevilor
|
||||||||||||||||
|
1.
|
Organizarea clasei.
Captarea atenţiei elevilor
|
- notarea absenţelor;
-stabilirea ordinii în clasă;
-asigurarea celor necesare
lecţiei;
- verificarea temei pentru
acasă.
|
Elevii prezintă caietele pe
care şi-au scris tema.
|
||||||||||||||||
|
2.
|
Actualizarea unor cunoştinţe
anterioare.
|
Profesorul cere elevilor să enunţe
definiţia sistemului de axe ortogonale şi să îşi amintească despre
coordonatele unui punct, specificând denumirea fiecărei coordonate. Se
insistă asupra semnificaţiei fiecărei axe, nefăcându-se confuzie între
abscisă şi ordonată. Elevilor li se cere să îşi amintească despre produsul
cartezian a două mulţimi.
|
Elevii participă la discuţie prin răspunsuri corecte.
|
||||||||||||||||
|
3.
|
Anunţarea subiectului lecţiei
şi a obiectivelor operaţionale
|
Profesorul anunţă că se va discuta despre
„Graficul unei funcţii. Funcţii definite pe mulţimi finite”. Se vor anunţa
obiectivele operaţionale.
|
Elevii scriu titlul lecţiei pe caiete.
|
||||||||||||||||
|
4.
|
Dirijarea noii învăţării
|
Profesorul
enunţă definiţia:
Fie f:A→B. Prin graficul funcţiei f vom
înţelege submulţimea produsului A×B dată astfel
Gf = {(x,y) | xϵA şi y=f(x)}
Observaţie:
·
Dacă (a,b) ϵ Gf ⟺ f(a)=b
·
Graficul unei
funcţii are tot atâtea elemente câte are şi domeniul de definiţie al funcţiei.
Pentru a înţelege mai bine observaţiile profesorul va
pune întrebarea „Câte puncte va avea graficul funcţiei
f:
{1;2;3;4}→ℝ, f(x)=2x+1?”
Va
propune apoi exerciţiul:
Cercetaţi
dacă perechile (2;1); (3;5); (-1;10) aparţin graficului funcţiei f(x)=x2-5x+3.
(2;1)
ϵ Gf⟺ f(2)=1
f(2) = 22-5∙2+3= -3, deci (2;1) ∉ Gf
Profesorul
explică elevilor că se poate reprezenta geometric graficul unei funcţii prin
raportare la un sistem de axe. Prin reprezentare grafică, asociem fiecărui
număr din domeniu, reprezentat pe axa Ox, un număr din codomeniu, reprezentat
pe axa Oy. Asocierea se exprimă prin puncte din plan.
Se
vor da următoarele exemple:
Reprezentaţi
geometric graficele funcţiilor:
a)
f: {0;1;2}→{-1;0;1;3} cu f(x)=x2-1
f(0)=02-1=-1
f(1)=12-1=0
f(2)=22-1=3
![]()
b) f:
{-2;-1;0;1;2}→ℝ
f(x)=
x-1, dacă xϵ{-2;-1;2}
Pentru
rezolvarea acestuia va fi scos la tablă un elev.
|
Elevii scriu pe caiete definiţia şi
observaţiile.
Elevii răspund la întrebare.
După ce profesorul a făcut
prima verificare elevii le vor face pe celelalte.
Elevii notează exemplul pe caiete şi sunt
atenţi la modul de realizare a reprezentării grafice.
Un elev lucrează la tablă, iar ceilalti
independent pe caiete.
|
||||||||||||||||
|
5.
|
Conducerea învăţării
|
Pentru
consolidarea deprinderilor de lucru şi înţelegerea mai profundă a noţiunilor
profesorul propune o fişă de lucru.
|
Pentru rezolvarea fiecărui
exerciţiu va ieşi la tablă câte un elev,iar ceilalţi vor rezolva
exerciţiile pe caiete.
|
||||||||||||||||
|
|
Conducerea învăţării
|
În
figura alăturată este reprezentat graficul funcţiei
f:D → C.
Determină f(2) şi f(-1).
Identifică domeniul de definiţie
şi mulţimea valorilor funcţiei f.
Precizează dacă {-1;0;1;2} este
codomeniul funcţiei;
Determină un element a∈D pentru care
f(a) = 2.
Precizează dacă (1;2) ∈Gf.
Descrie f printr-un tabel.
|
![]() |
||||||||||||||||
|
|
Conducerea învăţării
|
Alcătuiţi
tabelul de valori al funcţiei f al cărei grafic este reprezentat în figură,
f:{-3;-2;-1;0;1;2;3}→ℤ.Proiectând cele şapte puncte pe axa Oy obţinem
o mulţime de numere. Ce reprezintă ea pentru funcţia f?
|
![]() |
||||||||||||||||
|
6.
|
Asigurarea feedback-ului
|
Are loc pe parcursul lecţiei, întărirea
făcându-se prin aprecieri verbale (Corect! Da! Foarte bine!) şi prin
efectuarea fulger a câtorva exerciţii de identificare.
|
|
||||||||||||||||
|
7.
|
Asigurarea retenţiei şi a
transferului
|
Se dă ca activitate independentă acasă
rezolvarea exerciţiilor din fişă rămase nerezolvate în clasă.
|
Elevii îşi notează tema.
|
||||||||||||||||
|
8.
|
Aprecieri asupra participării
elevilor la lecţie
|
Profesorul va stimula elevii prin note
corespunzătoare gradului de participare la lecţie, insistând asupra
aspectelor pozitive şi explicând clar, pe înţelesul elevilor dacă aceştia au
făcut greşeli, în ce constau ele.
|
|
FIŞĂ DE LUCRU
1. Reprezentati grafic functia f:ℝ→
, cu f(x) = x + 1. Care din
punctele A(3;4), B(5;8), C(7;8) aparţin graficului funcţiei?

2. Fie funcţia f:ℝ→
, cu f(x) = x – 3. Determinaţi m∈ ℝ astfel încât punctele: a) A(m;7)
b) B(m;2) să aparţină reprezentării grafice a funcţiei.
3. Reprezentaţi grafic funcţiile:
a) f: {0; 1;2;3;}→ℝ, f(x)= 3x – 2;
b) f: {
}→
, f(x) = 1 – 4x.
4. Fie funcţia f:ℝ→
, cu f(x) = 2x + 1. Stabiliţi
care dintre punctele ce urmează aparţin graficului funcţiei: A(-1;-1), B(-2;3),
C(1;3), D(2;5), E(0;2).

5.
Fie funcţia f:ℝ→
, cu f(x) = 3x + a. Să se
determine valoarea lui a, ştiind că punctul
A(-2;-3) se găseşte pe graficul funcţiei si
apoi să se reprezinte grafic.

6.
Fie funcţia f:ℝ→
, cu f(x) = 2x+1. Determinaţi m ∈
astfel încât punctul a) A(m;
), b) B(m, m); c) C(
; m-1) să aparţină reprezentării
grafice a funcţiei.
7.
Trasaţi graficele funcţiilor f,g:{-2;0;2;4}→
|
cu f(x) =
|
şi g(x) =
x2, dacă x≤0
|



Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu